marturisindu-ma sau impartasind cu voi...

Pentru ca stiu ca nu este facil, voi cauta sa vad CUM ESTE LA MINE, poate in acest fel va ajut sa va vedeti.

Nascut exact a doua zi dupa moartea lui Stalin, aveam sa copilaresc intr-o epoca cu puternice influente si cu un nivel de trai destul de greu de inteles acum. Poate nu stiti dar Calea Grivitei era pavata cu piatra cubica, iar autoturismele erau doar cateva ramase de pe urma razboiului. Carute cu obezi metalice si manjii alergand pe langa erau un decor obisnuit.

Viata a mers inainte si decorul s-a modificat, insa cu pasi micuti si cu tehnologie greoaie, ca in CAER...

Si daca m-am nascut intr-o mansarda unde mama gatea pe o lampa cu petrol lampant, unde tehnologia era reprezentata de o soba cu lemne, un radio mic "tesla" cu lampi, adus de mama din Cehia, unde isi petrecuse primii 24 de ani si apoi imbogatita cu o masina de cusut si ulterior una de spalat, prin '65 ne mutam intr-un bloc modern, apartament cu trei camere, apa chiar calda si calorifere atat de fierbinti ca sfaraiau fulgii pe ele cand deschideai geamul-de cald ce era. Eram deja elev de a cincea si...acum privind retrospectiv, chiar multe s-au realizat in Bucurestiul acelor doar cativa ani. Parca era o bucurie de a face sa fie bine.

Deci m-am format in aceasta bucurie de inceputuri si sperante. Desigur se punea pret pe scoala, pe citit si aveam in portofelul meu de tanar legitimatii la tot felul de biblioteci, cum acum se tin cardurile...

Desi am urmat artele plastice, in paralel eram interesat de stiinta si nu puteam sari vre-un numar din "Magazin". Cand a aparut "Tehnium" il asteptam saptamanal cu nerabdare. Pasiunea foto intregea preocuparile, de pe la 14 ani. In casa nu exista nimic despre vreo religie, tatal fiind maistru militar si mama ortodoxa prin nastere, stramutata intre catolici.

Asa ca am considerat ca sunt ateu, cu atat mai mult cu cat in casa nu erau tensiuni de nici un fel si deci fiecare avand preocupari proprii, preponderent creative. Chiar tatal era maistru militar, dar legator de arta, iar mama un scorpion multitalentat...

De ce am pomenit TOATE astea? Pentru ca sunt convins ca multi au avut acest tip bland si bun de conditionare a mintii. Cu "valori" evidente, a caror urmari erau mereu un "mai bine".

Nu merg pana la a pomeni adevaratele ritualuri de primire ca pioner sau UTC...cu ce deriva din astea.

Cert este ca nimeni nu m-ar fi putut convinge sa nu citesc, sa nu absorb cat pot de mult ca cunoastere, indiferent domeniul. Aveam un adevarat cult pentru mintea instruita si agera. Multi sunteti ca mine, stiu. Daca cineva m-ar fi intrebat, intelectul uman era expresia maxima la care creatia a acces. Evident ca MUNCA era Calea. Evolutionismul era scris in toate celulele mele, ca si convingere. 

Deci format ca artist, unde am luat contact cu istoria artelor, cu geometria sacra, cu legi ale compozitiei, cu corpul uman ca si opera de arta si perfectiune a creatiei, cu umanismul si nuditatea, mi-am canalizat interesul catre gravura si usor am inteles apoi tranzlatia catre tipar. Care m-a fascinat suficient de mult ca apoi sa ma indrept exact catre tehnologia tiparului. Unde de altfel urma sa ma dezvolt si creativ. Materializata aceasta creativitate in cinci brevete inregistrate in favoarea institutului, care de altfel imi si pusese la dispozitie toata baza tehnico materiala necesara. 

Aveam astfel oportunitatea de a face schimb de experienta cu foarte multe domenii adiacente si aviditatea mea de cunoastere nu a ramas nesatisfacuta.

Exista o adevarata fascinatie a sticlariei si dotarilor de laborator chimic, unde -daca ai libertatea necesara-chiar nimic nu iti este imposibil. Diversitatea materialelor si substantelor, a reactivilor a fost greu de imaginat, dupa cum greu de imaginat ce inseamna asta pentru un intelect iscoditor si neingradit de o disciplina austera: toata lumea stia ca eu cercetez diverse si totul era la dispozitie. Filtrele ceramice si trompele de vid in acel laborator "al meu" extrageau de minune propolisul din solutia alcoolica care statea la macerat, dupa ce-desigur-citisem totul despre albine... Dar, ce nu am facut!? Pentru mine era deja o "lume a mea" fara sa realizez ca de fapt nu se prea potrivea cu rigorile vremii. O oarecare functie de conducere imi asigura accesul la orice dispozitiv/aparat/dotare tehnica, in orice moment si zilnic plecam catre servici cu o "tema de cercetare" proprie, parca era o extensie a casei, atat de familiar imi era.

Normal ca acea particica numita ego era foarte bine conturata. Chiar si avea pe ce se sustine; nu cunoscuse "infrangeri".

'89-'90 aveau insa sa ma lamureasca ca societatea incepe o vrie, cu acele parti sociale impartite, care au blocat orice proces viu. Ca atare dupa 17 ani in care chiar am fost parte integrata intr-o mare familie de cca 2500 de persoane, cu regret de ambele parti mi-am dat demisia, neacceptand sa ies in strada sa cer cate o marire de salariu. Si era abia februarie '90 cand mi-am dat seama ca este de preferat sa mori de unul singur, daca esti prost, decat intr-un colectiv dezorganizat de acum.

 Aveam deja acumulate destule cunostiinte tehnologice din diverse domenii si am putut destul de repede gasi o nisa in care desigur am excelat, cu rezultate pe masura. Cam timp de doi ani am fost singurul producator de nasturi dintr-o tara care se baza pe productia a doar doua fabrici din domeniu, ambele intrate intr-o reorganizare si reorientare a productiei. Iar la acea data importurile inca erau blocate, nu intra nimic. Chiar a fost o bucurie sa colaborez cu principalele case de moda si magazine universale din Bucuresti.

Desigur in toti acesti ani am avut si viata particulara, cu foarte multe evenimente care aveau darul sa imi intregeasca experienta. Eu nu stiu cum e aia sa nu ai o partenera, chiar daca s-au mai schimbat. Viata mea a cunoscut o infinitate de oportunitati de care eu chiar nu eram constient. O initiere in tantra la 20 de ani atunci mi-a parut doar o experienta interesanta intinsa pe sase luni, abia cu mult mai tarziu trebuind sa inteleg ca a fost DEFINITORIE. Sa scapi de tot cortegiul de gelozii pentru o viata intreaga si sa STII ca nu ai cum sa fii singur, chiar a insemnat foarte mult. De fapt intreaga mea verticalitate se baza-fara sa fiu constient-pe exact acea pornire in viata de barbat.
Acum multe SE VAD ALTFEL, de aceea daca tu te schimbi si trecutul tau se schimba. In primul rand VAD ca nu a existat nici o ocazie in care eu sa nu fi fost ghidat, asa inconstient cum eram...O instanta din mine imi pregatea exact experientele de care aveam nevoie, fara sa cunosc frustrari si infrangeri. 
Deschiderea si curiozitatea, interesul pentru tot si orice au facut ca eu sa nu cunosc plictisul sau depresia, si nu stiu ce as putea spune ca nu m-a interesat. In privinta tehnicii de calcul spre exemplu, am trecut prin tot ce a existat, de la rasnitele "triumfator" la Felixuri, de la Cobra imbunatatite de catre studentii din acele vremi si apoi pe rand 286/386/Pentium....toate sistemele de operare...a fost si acolo un drum. In materie de video/TV la fel, am fost printre primii romani cu antena TV satelit, am avut toate tipurile de videorecordere si camere ...am fost si realizator TV...chiar nu stiu in ce nu m-am bagat! Desigur pentru mine a fi "spiritual" insemna sa fii cultivat si sa ai o deschidere enciclopedica...pana la un moment dat: acea instanta mi-a oferit o surpriza...intelectuala!
Sincronicitate ar putea fi numita aparitia a sapte carti aproape simultan in viata unui om, pe un subiect absolut absurd pentru intelectul lui de atunci "PIRAMIDA"  !
Desigur le-am citit si desigur imi parea aberant totul! Si veneau de pe continente diferite, aveau unele mai multi autori, si toate relatau experiente INCREDIBILE. Pentru o minte deschisa, nu puteam sustine ca toti acei autori erau nebuni si eu sanatos!...a trebuit sa experimentez, sperand ca pot clasa subiectul definitiv ca fiind o aiureala.  Doar ca a trebuit sa constat ca evident eu eram prost! Primele experiente, pe plante, au fost atat de socant edificatoare ca cercetatorul din mine nu s-a mai putut opri din experiente...si asa a inceput TOTUL, o cu totul alta viata si perspective total modificate...DE CE? Pentru ca aceasta adevarata inalta tehnologie te modifica pe tine cand te-ai apropiat suficient de mult de ea...
Desigur am refacut experiente pomenite de autori, si nu numai ca s-au verificat dar toate au fost depasite! Am inceput sa confectionez o tehnologie pentru producerea lor in serie si am si imprastiat foarte multe. Poate cateva mii! Dar asta abia dupa ce experimentasem foarte mult, dupa ce rezultatele mele au fost reconfirmate de cercetatori specializati, in frunte cu regretata Prof.Dr. Marioara Godeanu, autoarea piramidei de patru etaje de la Pitesti. Imi reparasem deja o multime de daune pe corpul fizic, din cele majore, cum ar fi ulcer perforat, hemoroizi, sinuzita frontala si bilaterala, alergie, centrare emotionala incat nu puteam sa nu ajut si pe altii. Am deschis si cabinet de piramidologie la o policlinica in acei ani...Dar CEL MAI IMPORTANT e faptul ca am meditat ani de zile cate trei ore/zi sub o astfel de macheta. Pana intr-o zi, cand meditatia (intotdeuna no mind, pe receptie) a fost CU TOTUL altceva. Au urmat trei sapatamani incredibile pentru intelect. Eram primit intr-o frecventa perceputa ca fiind LUMINA, un alb laptos dens, fascinant, si rece dar si cald in acelasi timp. Parca ma aflam in interiorul unui tub fluorescent si in jur era doar lumina vie, miscatoare cumva. Iar acolo mi se vorbea, dar NU IN CUVINTE! Eu traduceam cumva in cuvintele mele, ceea ce puteam. Restul simteam si mi se spunea CA AM PRIMIT ca informatie, dar se va dezarhiva cand voi avea nevoie de acea informatie. Timp de trei sapatamani, cate trei ore zilnic, am trait un bombardament de CUNOASTERE, din cele mai diferite domenii, fara nici o legatura logica cu ceea ce eu stiam/eram. Pe tot acest parcurs am fost asistat de Andreea, care atunci imi era partenera si care chiar cred ca a trait ceva interesant, pentru ca eu ii mai spuneam sa noteze cate ceva, deoarece dupa meditatie aproape nu imi puteam aminti nimic.

 Nu eram in transa ci constient cumva multidimensional, puteam pastra si legatura cu acest plan al manifestarii. 
Si daca am spus ca nu prea am cunoscut frustrarile, apoi cand nu mi s-a mai permis accesul in acea frecventa, dupa trei saptamani incheindu-se cu "si acum ce mai vrei, acum ESTI, du-te si-ti fa treaba!", abia atunci am inteles ce inseamna FRUSTRAREA...

...si, de atunci, doar SUNT! ...asa a fost pe Calea mea...
Daca ar fi sa spun cand/cum a fost resorbit egoul mi-ar fi foarte dificil...cert este ca de atunci inteleg pe oricine si sunt convins ca experimenteaza exact ceea ce LUI ii este necesar!
Desigur vad egourile si stiu ca sunt utile pana cand experienta singura renunta la ele. Uneori sunt haioase, alteori incomode si toate produc experienta, contexte/conjuncturi ale jocului, menit sa impinga pe fiecare inainte, asa cum e la el!
Importanta e acea instanta superioara, care TOT TU ESTI, si care iti asigura mersul pe Calea Ta! Oricum, de cele mai multe ori habar nu ai de ce anume faci la stanga sau la dreapta, intr-una din infinitele intersectii care inseamna VIATA!